Mari emotii, mari! Asa am plecat ieri catre preselectii. Dupa ce am observat ca autobuzul se misca cu 1 km la ora, ne-am decis sa luam taxiul. Ne-am sucit, ne-am invartit am ajuns intr-un final pe o strada destul de pustie undeva prin spatele Casei Presei. Am realizat rapid ca nu pot fi acolo Olimpiadele. Asa ca am luat-o pe jos in cautarea locatiei...Am mers..am mers...Poate e acolo, poate e dincolo! Intr-un final am observat segetica "catre olimpiade"..Am rasuflat usurati! AAA...aici erau!!!
Cu cat ne apropiam, cu atat eram mai emotionati. Am intrat in cladire unde am fost intampinati de Corina Iordache (careia ii multumim pt toate informatiile pe care ni le-a dat). Am fost condusi in sala de asteptare unde alte cateva echipe frematau. Ne-am revizuit discursurile, am facut o mica repetite si bineinteles, ne intrebam "oare cand intram?"
A sosit si momentul. Am fost condusi pe canapelele din fata salii de interviu. A iesit echipa dinaintea noastra iar in 2 minute am intrat noi. Sala mare, cu ferestre largi si desigur juriul care ne privea atent.
Am inceput sa vorbim, si sa vorbim si intr-un final sa raspundem catorva intrebari. Cele 10 minute, au parut 2 secunde...Ne-au zambit, ne-au felicitat...si gata! Interviul s-a terminat...
Am iesit zambitori si increzatori! Apoi am asteptat rezultatele cu emotii...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu