miercuri, 29 aprilie 2009

Pe la Sat...

De la leapsa sa trecem putin la plimbarile pe care le-am avut prin Bucuresti. Cea mai importanta pentru noi, a fost cea de la Muzeul Satului ,,Dimitrie Gusti''. Imediat dupa cea am plecat de la Preselectia Olimpiadelor, acesta a fost locul unde am aterizat.

Desi eram foarte obositi, mai ales psihic, nu ne-am lasat pana nu am vizitat aproape toate casele care se intindeau tantos inaintea noastra. Sa curga pozele!





























































Ne era mila de piciorusele lu Jenny, pentru ca facuse bataturi de la mersul pe jos (las' ca in viitor o sa ai picioare frumoase). Si astfel am uitat pentru moment de intrebarile referitoare la prestatia noastra in fata juriului.
Rezultatul nu ne-a descurajat, din contra, ne-a ambitionat si mai mult, iar cu ajutorul unui ,,PR eficient'' (vorba Elenei), la anul vom fii cei mai buni.

luni, 27 aprilie 2009

Reconfiguraţii... din nou

Am primit o leapşa de la Andrei, de fapt una mai veche care a trecut şi pe la mine... Însă acum îmi voi permite să răspund la ea în numele Shotului Creativ. Deci să vedem ce o sa iasă...
START:

o floare: Iris

un anotimp: primăvara

o culoare: verde

un animal : un Capricorno-leu

un obiect vestimentar: eşarfo-cravata

o piesă de mobilier: masa rotundă

o piesă muzicală: Coldplay-Clocks

un vers: Moare câte puţin cel se transformă în sclavul obişnuinţei, cel ce nu călătoreşte, cel ce nu citeşte, cel ce nu ştie să asculte muzica, cel ce nu caută harul din el însuşi. Pablo Neruda

un peisaj: răsărit la malu mării

un obiect: stiloul

un instrument muzical: vioara

un copac: stejar

un oraş: Constanţa

o persoană publică: încă o căutăm

o persoană apropiată: Prietenul

o carte: Octavian Paler- Viaţa pe un peron

un fel de mâncare: cartofi prăjiţi

un supererou: persoana care se reinventează

un fenomen al naturii: ploaia de vară

o maşină: mertzan

un fruct: măr

o parte a corpului: manuţa Anei de la frigider

un film: The Curious Case of Benjamin Button

Leapşa merge.............. la cine ne mai citeşte, şi mai are chef de "reconfiguraţii"
Have fun.

joi, 23 aprilie 2009

Capul sus!


[opera Anei, pe tren, nefinalizata, n-am mai avut baterie la camera sa facem poza la sfarsit, sa vedeti adevarata capodopera]

Cat am stat in tren am asteptat cu nerabdare telefonul care sa ne anunte rezultatele. Desi tarziu, cum am intrat in casa am deschis calculatorul. Cand am vazut in inbox mesajul de la Corina "Rezultatele preselectiilor" mi-a batut inima cu putere...
Nu am reusit sa trecem de preselectii, dar nu am pierdut inca! Am castigat experienta, clipe frumoase, prietenii si bineinteles incurajarea ca trebuie sa participam si anul viitor!
II sustinem in continuare pe colegii nostri, The Olimpics! Mult succes!
Multumim juriului si tuturor celor care ne-au sustinut!

La preselectii


Mari emotii, mari! Asa am plecat ieri catre preselectii. Dupa ce am observat ca autobuzul se misca cu 1 km la ora, ne-am decis sa luam taxiul. Ne-am sucit, ne-am invartit am ajuns intr-un final pe o strada destul de pustie undeva prin spatele Casei Presei. Am realizat rapid ca nu pot fi acolo Olimpiadele. Asa ca am luat-o pe jos in cautarea locatiei...Am mers..am mers...Poate e acolo, poate e dincolo! Intr-un final am observat segetica "catre olimpiade"..Am rasuflat usurati! AAA...aici erau!!!
Cu cat ne apropiam, cu atat eram mai emotionati. Am intrat in cladire unde am fost intampinati de Corina Iordache (careia ii multumim pt toate informatiile pe care ni le-a dat). Am fost condusi in sala de asteptare unde alte cateva echipe frematau. Ne-am revizuit discursurile, am facut o mica repetite si bineinteles, ne intrebam "oare cand intram?"
A sosit si momentul. Am fost condusi pe canapelele din fata salii de interviu. A iesit echipa dinaintea noastra iar in 2 minute am intrat noi. Sala mare, cu ferestre largi si desigur juriul care ne privea atent.
Am inceput sa vorbim, si sa vorbim si intr-un final sa raspundem catorva intrebari. Cele 10 minute, au parut 2 secunde...Ne-au zambit, ne-au felicitat...si gata! Interviul s-a terminat...
Am iesit zambitori si increzatori! Apoi am asteptat rezultatele cu emotii...

miercuri, 22 aprilie 2009

Fără Creative Shot în finala Olimpiadelor



Doar ce am ajuns şi noi în Constanţa. Am aflat încă din tren că nu vom participa în finala Olimpiadelor. Nu suntem Supăraţi. Nu suntem nici Bucuroşi. Suntem noi, acelaşi Creative Shot... La fel de (ne)buni, de neastâmpăraţi, de dornici să ne aruncăm, să facem tumbe şi să urlăm că suntem tineri şi creativi pe o saltea de lume fără ţeluri. Noi avem unul: să fim de folos şi să ne facem auziţi. În calitate de căpitanul echipei şi de singur băiat, vreau să îmi felicit fetele(Ana- urlătoarea noastră, Oana alias zuza, Jenny cea cu 2 de "n" şi un "y" şi Elena -La Gorda.) Ne felicit pe noi de fapt că avem curaj, că ne pliem unul pe altul şi să închegăm o Echipă.
De ce nu am intrat? Pentru că nu am reuşit să arătăm ce putem. Altfel spus cum să ne vindem marfa. Suntem "o tărie" nu? Normal că nu ne vom tăia venele cu lama că n-am intrat. Nu de alta, dar chiar nu ne stă bine în negru şi cu păru îndreptat. (cel puţin eu îmi voi permite să sar din schema cu îndreptatu' )
Am ajuns la altă parte a mulţumirilor. Mulţumim Olimpiadelor că dau tinerilor o şansă. Mulţumim pentru organizare (Corina mulţumim, şi a celor care sunt anonimi şi s-au/se ocup-at,-ă ). Mulţumim juriului că ne-au ascultat.
Iar acum succesurile...
Succesurile goes tooooooo...... (tobe)................................................
Tuturor Echipelor de la PR care au participat, care s-au (ne)calificat.
Tuturor echipelor de la restul secţiunilor.
Un succes mai "nesimţit"pentru The Olimpics. Baftă Bhaa! Ţinem pumni!

Mamăăăă cât am mai scris... ar trebui să dorm cam obositor drumu' Bucureşti-Constanţa cu trenu... A era să uit...................

Creative Shot reciclează DEEE-urile (baterii consumate de la reportofonu meu, care le-am cărat până în Constanţa ) - asta a fost o "sechelă"(PR-iştii ştiu de ce.)
Hai noapte bună! Ne auzim!

marți, 21 aprilie 2009

Am folosit si noi cupoanele de tren!!!!!!!

Eu sunt racit. Ana si Elena sunt obosite, Jeny s-a trezit la 3:00, iar Oana urca in tren de la Cernavoda. Ne-am luat provizii cat pentru o luna... 7 sandvisuri la mine, 4 la Elena, o cutie de bomboane, energizant, s.a.m.d. Nu i-am dat de banuit nasului, deci ... suntem inca normali. Cam asa s-a desfasurat calatoria noastra spre Bucuresti.

Am ajuns la 12:30. Dupa ce am asteptat-o pe Jeny la gara si am mancat din nou cartofi prajiti (secretul succesului nostru), am luat-o la pas prin oras. Am ajuns si in Cismigiu. Ne-am prabusit pe banci in timp ce unii inconjurau parcul de 3 ori (cat am numarat noi...), iar altii faceau demonstratii cu animalele lor de casa dresate - un caine lup de juma' de metru inaltime si un metru lungime.

Ne-am baut lapticul de seara si ne-am apucat de disecat planul de campanie ... iar ne-am certat. Vrem sa mancam si sa bem in acelasi timp, sa vorbeasca si unul si celalalt, unul vrea sa probeze camasa, iar eu nu mai gasesc servetele sa-mi suflu nasul. Nu va faceti griji! Am reusit sa ne facem si prezentarea, sa ne repartizam paturile, sa ne organizam orarul de maine. Ce mai! Suntem o echipa cu adevarat!


Radem, glumim, dar nu parasim echipa! ...

sâmbătă, 18 aprilie 2009

Hehe iată că am reuşit să fim două echipe din Constanţa la preselecţii. Ţinem pumnii echipei de la Advertising, The Olimpics, şi să ne vedem cu bine în finale... dacă nu gândesc prea departe. Urez pe pe această cale (post) succes tuturor participanţilor şi organizatorilor în demararea Olimpiadelor.

10, 9, 8, ...

Vine, vine, vine!!!! Da, olimpiada vine! Mai sunt 3 zile până când vom lua drumul Bucureştiului şi ne vom prezenta în faţa juriului. Avem emoţii dar totuşi suntem încrezători în forţa noastră. Sperăm să reuşim şi să ajungem în finală. Până miercuri ne vom relaxa şi vom petrece un Paşte fericit alături de cei dragi.

Sărbători Pascale pline de pace şi lumina vă urează echipa CreativeShot!

duminică, 12 aprilie 2009

Zi de relaxare


...Şi bineînţeles, după muncă şi puţină... relaxare. Ce ar putea fi mai placut decât o plimbare pe malul mării? Aşa că ne-am luat de mânuţe şi am pornit în a explora o parte din centrul vechi al oraşului Constanţa.Deşi ne-a întristat puţin imaginea clădirilor vechi uitate de timp şi de om, peisajul mării ne-a învigorat.Vântul ne bătea în plete, soarele ne lumina feţele iar valurile ne mângâiau auzul.Atunci am început "şedinţa foto". Ne-a luat ceva timp până ne-am hotărît ce cadru să alegem...Aşa am ajuns să ne suim pe câteva stânci şi să sărim un gard de fier sub privirile disperate ale Elenei,căreia îi e cam frică de înălţime!!! Ajunşi pe terasa binecunoscutului Cazino, Vali a dat start fotografiilor. Cu mâinile în păr, mai veseli, mai serioşi sau privind spre largul orizont, fotografiile au curs în neştire. Şi credem noi că au ieşit destul de bine, după cum se poate vedea în slide show-ul postat mai jos!
După două ore petrecute pe faleză, plimbarea a luat sfarşit. Fiecare s-a îndreptat către casuţa lui unde a aşteptat cu nerăbdare fotografiile de la Vali...

Şi astfel, echipa CreativeShot a petrecut o altă zi...(Va urma)


sâmbătă, 11 aprilie 2009

Începutul nostru...

După anunţul făcut de Elena, doritorii nu au încetat să apară şi astfel din 50 de persoane ne-am unit doar 5 persoane. Aceştia fiind noi. Un adevărat shot!

Aventura abia acum începe...

Programări peste programări, dezbateri pentru numele echipei, după ore, în săli de curs goale. Când credeam că suntem gata să proiectăm planului campaniei, primim un mass de la Vali: numele fusese folosit acum 3 ani. Plânsete, dureri de cap, nervi, încă puţin şi cedam. Dar ne-am mobilizat şi am găsit un nume mai original decât primul. Creative Shot! Ştiu la ce vă gândiţi ... Nu! Nu suntem nişte beţivi notorii, sau dacă suntem, suntem beţi de idei şi de originalitate.
Tensiunea creşte! Orele de după cursuri le petreceam împreună, pe-acasă la Jenny sau la Ana. De fiecare dată maţele noastre ne acopereau glasul. Foamea era cel mai aprig duşman al nostru, pe care îl potoleam cu carofi prăjiţi (adevărata inspiraţie şi forţa de muncă, venea din aceşti catofi). ,,Spanacul'' era completat câteaodată de ouă, de cârnaţi şi de salată, din ceapă verde şi ridichi. Delicatese adevărate pentru stomacul nostru, care era dispus să rumege orice pentru a da viaţa numai unor idei geniale.

Creierul...

Ideile curgeau. Selecţia era dificilă, pentru că fiecare propunere trebuia să ne caracterizeze. După 2h de stat împreună creierele se încingeau. Începeam să devenim agitaţi, să ne plimbăm prin casă, să ne luăm unii de alţii (mai în glumă, mai în serios), să ne batem cu perne, să ne ciupim, să ne gâdilăm, să râdem în hohote fără a avea un motiv serios. Toate acestea le facem numai ca să ne vină cât mai multe idei. Dar după 4-6h, dispărea orice vlagă, orice putere. Se surgeau repede, epuizându-ne de tot, ajungând ca nişte legume fierte.

Şi rezultatul...

A venit după o supă de fasole, care ne-a întărit cerebelul. Totul începea să se pună într-o ordine firescă. Deşi se ajunsese să stăm până la 21:00, mulţumirea era peste măsură. Un somn dulce ne aştepta cu braţele lungi deschise, pentru a ne pregătii pentru a doua zi şi pentru ce urmează să vină. Ne vedem curând!!

duminică, 5 aprilie 2009

Un shot cu... Mare!

-Un shot cu... Mare serviţi?
-Da! 5 aicea la băiatu'!


video

PS: Consumaţi-ne cu grijă! S-ar putea să vă placă de noi!

miercuri, 1 aprilie 2009

Cine suntem???

"Nouă ne place să spunem ce gândim, cum gândim şi de ce o facem!" - echipa




Valentin Vanghelescu


Un tânăr la Jurnalism, care din avântul de a nu sta pasiv şi din (in)conştienţa de a spune ce gândeşte, vrea să-şi clădească un drum pe vastul câmp al comunicării.




Sunt o persoană specială, deoarece iau provocarea ca pe un stil de viaţă.Un eşec e o ambiţionare să reuşesc.Mă pot simţi singură, tristă, dar niciodată învinsă. Dacă pierd, greşesc sau sufăr niciodată nu mă gândesc să abandonez. Ştiu că pot provoca viaţa, privind-o cu ochi de învingător.


Elena Ganea

Vreau să trăiesc viaţa, nu doar să supravieţuiesc. Sunt conştientă că înainte de a ajunge să merg în picioare mă voi sprijini pe genunchi. Succesul mă face optimistă, iar fiecare nereuşită mă stârneşte. Sprijinul meu sunt cei dragi. Îmi oferă energia de a fi mereu spontană, creativă şi intuitivă.



Eu citesc, gândesc, mă întreb şi caut mereu răspunsuri noi. Îmi place să zâmbesc şi să îi ajut şi pe alţii să o facă. Iubesc oamenii şi detest singurătatea. Cred în prietenia adevărată şi nu mă sfiesc să o ofer ori de câte ori am ocazia.



Sunt o persoană complexă şi sociabilă. Îmi place riscul, deoarece reuşeşti să te descoperi. Cinstea şi dreptatea nu-mi vor lipsi niciodată, iar simţul umorului, aduce întotdeauna zâmbetul pe faţa prietenilor mei. Îmi doresc să călătoresc peste tot în lume, să descopăr oameni şi locuri noi.

sâmbătă, 28 martie 2009

Acum e oficial...

Breaking news: Creative Shot (Vali, Ana, Elena, Oana şi Jenny) participă la O.C. 2009, la secţiunea relaţii publice. Aceştia ne-au declarat: "Este echipa în care am investit timp şi toată încrederea. Împreună avem puterea să ieşim din tiparul obişnuitului. Ne arătăm creativitatea şi spiritul liber prin consistenţa viziunilor noastre. Avem dreptul să fim speciali, pentru că suntem shot-ul ideilor tari, care te surprind la început, îţi plac şi la final te conving să crezi în ele. Nimic nu este imposibil daca vrei cu adevărat! 24 h din 24 ne aflăm în căutarea imaginaţiei!"